miercuri, 29 februarie 2012

Surprize N-A-T-U-R-A-L-E pentru voi



       

 Iubitul meu sot a dat startul unui capitol nou in povestea ce-l pasioneaza de doi ani incoace: intoarcerea la natura. Mai exact, a produs prima transa de sapun natural din viata lui. Sper ca acest lucru sa se intample cat mai des in casa noastra.
          Dupa cum se imbina culorile si parfumurile, dupa cat de fine si de riguroase sunt metodele, as spune ca pana azi nu i s-a potrivit nicio meserie ca aceasta, de a combina uleiurile; de a le da forme si texturi deosebite.  
          Mi-am petrecut ziua pe post de asistenta, pregatindu-i sotului meu materiile prime. I le-am pus la indemana apoi am eliberat zona pentru ca am simtit ca are nevoie de ceva mai mult "spatiu" sa se concentreze. Dupa ce si-a pus ochelarii pe nas si masca la gura, a mesterit timp de o ora intreaga. Nu a scos macar un cuvant. M-am aflat in sufragerie, la cativa metri de el, dar am stat cuminte, rasfoind BLOGUL LUI ANTONIO si arzand de nerabdare.
          In final, m-a chemat sa vad "cozonacul". Primul imbold a fost acela de a-l gusta. O felie de ciocolata de casa, alta de pandispan...  o nebunie!
          Vestea buna e ca putem sa va oferim si voua, peste 4-5 saptamani, adevarate bijuterii cosmetice... tocmai "culese" din natura. Ma puteti contacta la sectiunea comentarii.

duminică, 26 februarie 2012

Ce sa fac?

"Dragobete. Ma iubeste.
Sanziene. Ma marit.

Nu te intoarce din drum!
Fara foc nu iese fum.

Nu pune un ciorap da si altul ba!
Nu trece peste copil! Nu il gadila!


Nu spune nimanui secretul,
s-ar putea sa-i pierzi efectul.

Daca-i marti, nu pleci la drum.
Nu da bani daca e luni!"

Cate-n luna si in stele
Cin' s-o fi gandit la ele?

Eu n-am timp nici sa traiesc
Da'poi sa mai si .... gandesc.

Cred ca cei de mai nainte
N-aveau treaba, pasa-mi-te

Stateau si le pitoceau
Iar "mai slabii" ii credeau.

Azi nu se mai fac povesti,
Ca n-ai timp sa le citesti

Nici proverbe, superstitii.
Stai pe net, semnezi petitii.

Te holbezi pe la pereti,
Dupa fete sau baieti.

Mai citesti un banc, ceva...
Inventat tot.... mai candva.

Sunt de toate, precum vezi.
N-ai ce sa mai inventezi.

                                    pam-pam :-D



marți, 21 februarie 2012

Agentia de implinit vise = Fabrica Bunelor Intentii

Prima editie a emisiunii Agentia de implinit vise (care mai tarziu avea sa devina Fabrica Bunelor Intentii) a adus bucurie in sufletul unei fetite de 10 ani din Bucuresti: Adina Petre.Am cunoscut-o la TOP KIDS, toamna trecuta. Mi-a ramas in minte ca un copil dintre cei constiinciosi si pozitivi. Ma saluta intotdeauna cu "Hello, Miss!" De-a lungul unui sezon in care am fost impreuna la After School Top Kids, am  descoperit si alte talente de-ale Adinei: era implicata in multe activitati extracurriculare. Facuse balet, ski, lua lectii de engleza si picta.
 Organizam adesea activitati interesante si relaxante la After School Top Kids. Cand a fost vorba sa trecem la pictura, Adina ne-a lasat masca pe toti. Am stat de vorba apoi cu mama, educatoare. Mi-a marturisit ca fetita e pasionata de pictura de la cativa anisori; de la 6 ani insa picteaza cu profesor iar rezultatele erau remarcabile. Avea lacrimi in ochi mamica Adinei. Isi dorea foarte mult sa-i organizeze o expozitie undeva, sa vina copiii din clasa, doamna invatatoare, sa-i vada lumea lucrarile. Mi-as fi dorit sa o ajut cumva dar, din lipsa de timp si resurse, nu puteam face mare lucru. Adina nu e un un copil caruia sa nu ii poata facilita parintii acest lucru. Doar ca ai ei nu sunt "conectati" la acea lume care poate da o mana de ajutor. Era doar un copil talentat, cu sufletel bun, care s-a lipit de inima mea.
Cand am inceput filmarile Fabricii Bunelor Intentii si ne puneam intrebari cu privire la posibile "cazuri" din emisiune, mi-am amintit de Adina si dorinta arzatoare a mamei ei. Aici au intrat in scena Nuami si Florin, amfitrionii proiectului F.B.I. Dupa o documentare amanuntita, am trecut la realizarea propriu-zisa a visului copilului.
Atentieeeeee, ACTIUNE!

"Florine, stii adresa, da?"
"Doamna, cred ca nu-i pe aici...." 

Sunam un prieten...pe mama Adinei :-)

"Nu, nu pe mine... filmeaz-o pe Bubu :-*"

In universul copilului, in timp ce el e plecat cu tata la o aniversare

Cate si mai cate lucrari... "miroase a talent", cum spune Nuami

joi, 16 februarie 2012

Jurnal de bord: top list

In luna in care am lipsit de pe CARTIERUL MEU, raportez  urmatoarele (in ordinea de mai jos)


1. am constatat cat de mult ma iubeste Domnul Dumnezeu, tinandu-ma sanatoasa in pofida faptului ca am muncit ca un rob, noapte si zi. Zi si noapte. Dimineata planificam lucrurile, dupa amiaza le filmam iar seara-noaptea-pana dimineata urmatoare montam materialele ce urmau sa apara pe post. Mancam cand apucam, cand imi aminteam, cand imi permitea timpul. Treburile fiziologice, la fel. Pentru ca in jur mai toti fumau, trebuia sa   imi spal hainele si parul in fiecare zi. De unde insa timp? Am uitat sa adaug ca am doi copii superbi pe care nu ii vedeam decat dormind sau ii auzeam la telefon.
2. am constatat cat de mult ma iubeste Domnul Dumnezeu ca m-a "smuls" din acel ritm in care nu cred ca mai puteam rezista decat cel mult o saptamana-doua.


3. mi-a fost drag sa lucrez alaturi de o prietena foarte buna, cu care nu mai lucrasem in mod direct, insa, multumita chimiei ce ne leaga, totul a fost perfect. E vorba de Nuami Dinescu.

4. am cunoscut, printre altii, un suflet de om bun, un "copil" inteligent si iubitor cum nu intalnesti doi intr-o viata intreaga: Bubu. Si un foarte talentat fotograf: Florin Ghioca.
5. am cunoscut-o pe Andreea Marin. Si am ramas cu o amintire placuta despre ea. O stiam ca pe un om fals si acru dar - supoare - Andreea e absolut naturala si buuuuuna. iar bunatatea ei se vede de cum iti da mana, cum te priveste in ochi si cum iti vorbeste. Se prea poate ca metamorfoza asta sa fie rezultatul unor experiente prin care a trecut de curand, nu stiu. Stiu atat: Andreea Marin e om. Si e un om bun. Sa o tina Domnul tot asa! Nota 10. Atat laturei umane cat si look-ului etc etc. Nota 10 cu felicitari!

6. am aflat ca realizarea productiei emisiunilor de televiziune e ca mersul pe bicicleta (chiar daca a trebuit sa facem in doar 3 oameni ceea ce la Pro tv faceam cam cu 8-10...).
7. am bucurat niste oameni care isi doreau diverse lucruri, complotand cu cei care ii iubesc, ajutand impreuna cu prezentatorii emisiunii, Nuami si Florin, la implinirea dorintelor vietii lor. Despre asta voi vorbi mai pe larg in articolele urmatoare.

8. nu m-as inscrie nicicum in clubul celor care iti zambesc in fata si te desfiinteaza in spate. Cine porneste ziua planuind cum sa-i "calce" in picioare pe altii, e vrednic de mila si cerseste, fara cuvinte, multa dragoste si acceptare. Am intalnit de curand astfel de persoane si il rog pe Bunul Dumnezeu sa ma ajute sa-i privesc dincolo de aceste "efemere ocupatii" si sa-mi mentin acul indicator la cote de echilibru. Altfel m-as compara cu ei si nu vreau. Ramane dar sa ii iubesc, orice-ar fi! :-)

9. am invatat sa lucrez intr-un program foarte, foarte interesant (cel putin asa mi s-a parut mie). E vorba de un fel de retea interna (newsair se numeste) in care, conectandu-ma, puteam sa vad toate materialele pe care le-am filmat eu pentru emisiunea mea dar si pe ale celorlalti producatori. Nu prea aveam timp sa dau un ochi si pe la celelalte emisiuni dar, daca vroiam sa vad materialul descarcat de pe cardul camerei de filmat, puteam sa o fac de pe oricare calculator din retea. Tare! Apoi cred ca am mai imbatranit si eu ceva si mai cred ca in cei 4 ani de cand am plecat de la Pro Tv, lumea tehnologiei nu a stat cu mainile in san. Dupa ce terminam de montat emisiunea, o puneam in contul meu, alaturi de alte lucruri de care aveam nevoie (titrarile, diferite anunturi, genericul de inceput sau de final, tot ce insemna "bucataria" unei emisiuni). Apoi, in regie, cei de acolo vedeau tot ce am facut si ma intrebau cu ce incep, cand si pe cine titram...wow! asta mi-a placut ffff mult. Sunt avida dupa tehnologie, e clar. Cu toate ca nu prea o invat asa repede... insa si cand o invat....

10. am mai schimbat si eu atmosfera. oameni noi, locuri noi, pretentii dintre cele mai trasnite...

Cam asta e top 10 ianuarie 2012 Daniela. ;-)