subiect inspirat din expunerea de sambata, 25 august, sustinuta de Dl. Liviu Dumitrascu, Director de Programe la "Speranta tv"
Daca a existat vreodata o criza mondiala, aceasta a fost generata de asa zisa criza de incredere. In cine merita sa mai ai astazi incredere?
O banca din Ploiesti a fost tinta unuit atac la imagine fara precedent. Adversari ai acesteia, din umbra, au orchestrat un plan diabolic de a reduce increderea populatiei in serviciile bancii, astfel incat oamenii s-au grabit sa-si scoata lichiditatile din conturi. Zilnic aterizau elicoptere cu bani in zona, pentru ca banca sa poata inapoia si celui din urma solicitant suma depusa. In cele din urma banca a avut de castigat din aceasta lovitura pentru ca la returnarea banilor, dobanzile au ramas in visteria sa.
In cine ar putea un om sa se increada astazi?
Se spune despre mama ca este cea mai apropiata fiinta de pe lume fata de copilul ei. ..."si-ar putea lasa ea fiul ce alapteaza?".... Fara a dori sa se aduca vreun atac la adresa unei persoane sau a alteia, cate mame au uitat oare sa se intoarca din strainatate, de la munca? Oare cati parinti se afla departe de copiii lor care le duc dorul? E adevarat, ca mama in lume nu e nimeni, niciodata. Dar merita in 100% din cazuri sa te increzi pe deplin in mama? Poate ca da, vezi spune, sau poate ca nu.
Aratati-mi un om in care sa pot avea totala incredere.
Se spune ca "un prieten adevarat iubeste oricand si in nenorocire ajune ca un frate". De cate ori nu ne varsam focul inimii langa urechea sau pe umarul unui prieten... Cat de bine ne prinde cand cineva ne deschide usa intr-un moment greu de suportant in singuratate. Totusi cati nu au gresit increzandu-se in cei mai buni prieteni?
Bine, bine, e adevarat, daca bancile, oamenii politici, uneori parintii, prietenii, poate chiar copiii ne-au dezamagit asteptarile, exista cineva mai de incredere decat... noi insine? Merita sa ne incredem pe deplin in noi? De cate ori am zis cu mana pe inima ca nu facem un lucru? Cat timp a trecut pana l-am facut? Un lucru distructiv, desigur, Sau de cate ori am zis ca nu MAI facem un lucru si l-am facut? De cate ori ne-am promis ca de maine, de luni, de la inceputul anului......vom... si nu am reusit sa ne tinem de promisiune. Sa nu merite oare astazi si dintotdeauna sa te increzi nici macar in tine insuti?
Ok, eu sunt asa cum sunt, dar Pastorul sau Duhovnicul meu e cel mai demn de incredere din cati cunosc. Sa fie oare adevarat? Este cineva atat de statornic in vorbele si faptele lui incat sa merite deplina noastra incredere? Probabil ca da. Probabil ca nu.
Fara a avea intentia sa zdruncine legaturile de incredere care exista intre noi, Pastorul Liviu Dumitrascu a dorit sa transmita astazi un lucru, anume: daca suntem dezamagiti de cei scumpi sufletului nostru, daca cei cu care astazi stam la masa sau ii dezmierdam, poate maine ne vor vinde, exista Cineva statornic in iubire, mereu cu bratele intinse, mereu preocupat de buna noastra stare, care merita incredere deplina si toata iubirea noastra: DUMNEZEU.
"S-a increzut in Dumnezeu: sa-l scape acum Dumnezeu, daca-L iubeste. Caci a zis: ,Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!"
Insusi Hristos, Fiul Sau, s-a increzut in Tatal Ceresc. Putea El sa se increada in Sine? Putea, doar era fiu de Dumnezeu. Dar nu a gasit lucru mai de pret in viata Sa pamanteasca, oricat de greu parea a fi paharul suferintei, decat acela de a se increde pe deplin in Tatal Sau, si a face voia Sa.
Finalul si-l face fiecare cum considera ca e mai demn de... incredere.
duminică, 26 august 2012
miercuri, 22 august 2012
Ziua in care le-am facut pe toate
Sunt zile in calendarul meu propriu si personal cand nici prea bine nu reusesc sa ma ridic din pat,ca ai zice ca s-a si inserat. Nu reusesc sa ma adun, sa imi stabilesc prioritatile... cand termin o treaba, imi dau seama ca o alta si mai importanta, si mai urgenta ma asteapta pe asa zisul "to do list". Vi s-a intamplat si voua?
Ei bine, astazi, minune mare! Am reusit sa fac de toate. Cu spor si energie, cu drag si - sa nu zic o vorba mare - cu rapiditate si cu mintea limpede. Ce sa fie, ce sa fie? Adica, stiu eu bine ce e, intrebarea e cum sa fac sa ma tina?!
De catva timp caut si caut, in adancul fiintei mele, in carti, in jurul meu... Caut un raspuns la marea intrebare. De ce acum, aici, astfel, atat????... Sunt 40 de ani aproape de cand ratacesc pe suprafata planetei. Pot sa spun ca m-am mai dumirit si eu asa... cam cum ar fi daca... si ce ar fi mai bine sau mai rau... De curand, ca raspuns la cautarile acestea asidue, mi-am facut o concluzie a mea. Si merg pe ea. Omul isi face doar partea lui. La momentul lui. E rolul lui. Or eu eram intr-o mare confuzie - cum ca totul tine de mine in ceea ce ma priveste, ba, mai mult, chiar si in ceea ce-i priveste pe ceilalti... Simteam ca o povara pe umeri. Eu... copiii.... casa... familia.... dar si prietenii... problemele lor de suflet... de sanatate... erau atat de multe care ma preocupau, incat nu aveam timp si putere sa mai traiesc si eu ca omul pe lume.
Acum stiu si simt cu putere, cum spuneam mai sus, ca nu suntem singuri. Niciun moment. Suferinta noastra, grija, lipsurile etc etc sunt niste bucati mici din marele puzzle al existentei terestre si extraterestre (sper sa nu va duc, fara sa vreau, intr-un spatiu cu O.Z.N-uri :-))). Omul isi face partea, in mod deliberat, Dumnezeu isi face partea in mod atotintelept si cu tot sensul cuvantului DRAGOSTE. Si functie de ce a ales sa faca omul, Forta Suprema este acolo sa-i dea ajutor, sau sa-l lase sa greseasca pana la capat, sa sufere spre a se indrepta (daca are inclinatii spre a invata din greseli), sa descopere puterea (a se citi Imparatia) din interiorul lui, sadita tot de Dumnezeul iubitor, mare, duios, bland, si rabdator.
Cu totul altele sunt zilele mele de cand mi-a rasarit acest vlastar in suflet. Asteptam de mult o minune in viata mea. Si, cu toate ca minuni vad la tot pasul, iat-o pe cea care cu adevarat ma fericeste, imi da aripi. Pe scurt, El este cu mine in orice imprejurare. Si pentru mine asta nu mai e doar o fraza, ci o demonstratie.
Ca fapt divers, ca tot ne aflam pe paginile unui jurnal, azi, cu bucuria, multumirea si speranta in suflet, am bifat urmatoarele:
- ordine in toata casa
- 2 randuri de rufe
- gatit doua feluri de mancarica
- hranit, schimbat si plimbat copiii
- facut un drum la banca si unul la primarie
- odihnit ~ 45 min
- cules jumatate din cartofii din gradina
- curatat iarba din spatele casei
- maturat curtea si trotuarul
- vizitat (scurt) o familie din vecini
Si toate astea in conditiile in care asta-noapte m-am culcat la 03.00 si dimineata m-am trezit la 09.00.
Rezultat concret: daca ai mintea limpede si credinta cu tine, faci intr-o zi cat altii intr-o saptamana.
Succes si voua! Si pace!
Ei bine, astazi, minune mare! Am reusit sa fac de toate. Cu spor si energie, cu drag si - sa nu zic o vorba mare - cu rapiditate si cu mintea limpede. Ce sa fie, ce sa fie? Adica, stiu eu bine ce e, intrebarea e cum sa fac sa ma tina?!
De catva timp caut si caut, in adancul fiintei mele, in carti, in jurul meu... Caut un raspuns la marea intrebare. De ce acum, aici, astfel, atat????... Sunt 40 de ani aproape de cand ratacesc pe suprafata planetei. Pot sa spun ca m-am mai dumirit si eu asa... cam cum ar fi daca... si ce ar fi mai bine sau mai rau... De curand, ca raspuns la cautarile acestea asidue, mi-am facut o concluzie a mea. Si merg pe ea. Omul isi face doar partea lui. La momentul lui. E rolul lui. Or eu eram intr-o mare confuzie - cum ca totul tine de mine in ceea ce ma priveste, ba, mai mult, chiar si in ceea ce-i priveste pe ceilalti... Simteam ca o povara pe umeri. Eu... copiii.... casa... familia.... dar si prietenii... problemele lor de suflet... de sanatate... erau atat de multe care ma preocupau, incat nu aveam timp si putere sa mai traiesc si eu ca omul pe lume.
Acum stiu si simt cu putere, cum spuneam mai sus, ca nu suntem singuri. Niciun moment. Suferinta noastra, grija, lipsurile etc etc sunt niste bucati mici din marele puzzle al existentei terestre si extraterestre (sper sa nu va duc, fara sa vreau, intr-un spatiu cu O.Z.N-uri :-))). Omul isi face partea, in mod deliberat, Dumnezeu isi face partea in mod atotintelept si cu tot sensul cuvantului DRAGOSTE. Si functie de ce a ales sa faca omul, Forta Suprema este acolo sa-i dea ajutor, sau sa-l lase sa greseasca pana la capat, sa sufere spre a se indrepta (daca are inclinatii spre a invata din greseli), sa descopere puterea (a se citi Imparatia) din interiorul lui, sadita tot de Dumnezeul iubitor, mare, duios, bland, si rabdator.
Cu totul altele sunt zilele mele de cand mi-a rasarit acest vlastar in suflet. Asteptam de mult o minune in viata mea. Si, cu toate ca minuni vad la tot pasul, iat-o pe cea care cu adevarat ma fericeste, imi da aripi. Pe scurt, El este cu mine in orice imprejurare. Si pentru mine asta nu mai e doar o fraza, ci o demonstratie.
Ca fapt divers, ca tot ne aflam pe paginile unui jurnal, azi, cu bucuria, multumirea si speranta in suflet, am bifat urmatoarele:
- ordine in toata casa
- 2 randuri de rufe
- gatit doua feluri de mancarica
- hranit, schimbat si plimbat copiii
- facut un drum la banca si unul la primarie
- odihnit ~ 45 min
- cules jumatate din cartofii din gradina
- curatat iarba din spatele casei
- maturat curtea si trotuarul
- vizitat (scurt) o familie din vecini
Si toate astea in conditiile in care asta-noapte m-am culcat la 03.00 si dimineata m-am trezit la 09.00.
Rezultat concret: daca ai mintea limpede si credinta cu tine, faci intr-o zi cat altii intr-o saptamana.
Succes si voua! Si pace!
duminică, 19 august 2012
Ce-nseamna frumos...
Ce inseamna pentru mine frumos... bine... important... extraordinar?
Ati observat ca starile noastre sufletesti sunt precum indicii bursieri, cand se ridica, se ridica, gata sa iasa din ecrane; cand se duc sub zero de ai zice ca nicicand n-or sa mai rasara. Eu, cel putin, asa sunt, mai "defecta" cum ar spune mama.
Ce ma ridica si ce ma coboara, nu pot sa definesc exact. Totusi, sunt unele imprejurari care, in mod repetat, imi dau aceiasi fiori si imi zbarlesc parul de pe ceafa:
![]() |
| Foto: iubiresilumina.com |
- zorii diminetilor nici reci, nici toride, cam ca acestea, de august-septembrie. la fel, inserarile zilelor senine.
- prima intalnire cu marea din zilele de vacanta. plimbarile pe faleza si porumbul copt de pe plaja.
- mirosul copilasului nou nascut, atmosfera de matase din jurul lui, jucariile cantatoare de deasupra patutului.
- privirile umede si misterioase de pe peronurile garilor
- mirosul ierbii abia tunse, mirosul firelor de rosii si al patlagelelor.
- linistea din cimitir, fosnetul frunzelor toamna, al crengilor sun povara zapezii, iarna, pe vifor.
- blandetea omului care le stie si le intelege pe toate.
- zgomotul pe care il fac roadele, la cules, cand le arunci in galeata.
- bratele mici, agatate e gatul tau, in semn de "esti totul pentru mine, mami/tati".
- gustul pepenelui, al strugurilor, al rucolei, al limonadei, al socatei, al ceaiului de iasomie.
- omul care ajuta pe cel ce are o nevoie, chiar daca nu il cunoaste.
- omul care intoarce bine pentru rau. omul care nu se lauda cu ispravile lui.
- omul care face pace cu timpul.
- omul care se multumeste cu putin, pretuind sanatate si lumina zilei.
- omul care cauta stiinta, intelepciunea, credinta, nadejdea si dragostea.
- omul care il iubeste pe om pentru ca il iubeste pe Dumnezeu si pentru ca Dumnezeu il iubeste pe el.
Cam acestea ar fi lucrurile dragi sufletului meu. Pe unele dintre ele nu le-am experimentat inca, dar vreau cu orice pret, pana la sfarsit, sa pot spune ca le-am trait si eu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
vineri, 17 august 2012
2 ani de la tragedia din Giulesti
"A-ti aminti poate fi dureros. A uita este imposibil" am citit cu lacrimi in ochi astazi, in fata Maternitatii Giulesti, pe ecusonul ce-l purta in piept o mamica. Mamica de ingeras.
Giulestiul a comemorat joi, 16 august, doi ani de la nefericitul incident care a dus la pierderea unor vieti nevinovate. Abia vazusera lumina zilei micutii ce astazi nu sunt decat niste nume pe bucati de hartie sau pe balonasele albastre si roz ridicate la cer. In sufletul familiilor, ei sunt insa niste rani prea adanci, imposibil de cicatrizat.
O fetita de doi anisori, cu ochii de un albastru perfect, parca venita dintr-o alta lume, se plimba printre candele zdruncinand linistea unor flacari abia palpaind. Fetita zburda fericita de ici colo, cautand parca sa descreteasca fruntile celor prezenti. "Este unul dintre supravietuitori", sopteste mama. "S-a nascut prematur, acum doi ani, tot aici. Doar ca in ziua incendiului se afla cu un etaj mai jos."
![]() |
| Beatrice, micuta supravietuitoare |
Alaturi de mamicile micutilor care si-au pierdut viata in ziua cumplitei tragedii, s-a aflat si Bianca Brad, fondatoarea Organizatiei E.M.M.A. Ea a venit insotita de alte cateva familii ai caror copii au plecat prea devreme dintre noi.
Mariana G. - membru Fundatia E.M.M.A.
Condoleante familiilor bebelusilor...



marți, 14 august 2012
CONCURS. Cumparaturi pentru scoala
Cine n-are sfatuitori de suflet, sa-si cumpere. Eu ma bucur si
pot sa declar cu mana pe inima ca ori de cate ori v-am adus in discutie o problema, cat de mica, ati fost acolo, v-ati facut auziti. Oare la fel se va intampla si de data asta?
CONCURS
Vin si eu cu o micuta si aromata surpriza - un sapunel verzui cu argila albastra, mirosind a pin si menta. Sa ne revenim din ingrijorare.
Perioada de desfasurare a concursului: 15 - 22 august 2012
Conditii de participare:
Se da una bucata grija maxima la corason: baietul mamei pleaca in armata la scoala in toamna.Si vai, si vai cate ape ne mai trec numai la gandul ... hainute (de care), uniforma?, rechizite (de care, de unde), ce se potriveste mai bine in clasa I, trollerul sau ghiozdanul de spate ce ne cocoseaza si pe noi mamele, daramite pe scolari.
Va rog, dati cu subsemnatul, mamici, tatici, bunici!
Va rog, dati cu subsemnatul, mamici, tatici, bunici!
![]() |
| Foto: www.stilcool.ro |
CONCURS
Vin si eu cu o micuta si aromata surpriza - un sapunel verzui cu argila albastra, mirosind a pin si menta. Sa ne revenim din ingrijorare.
Perioada de desfasurare a concursului: 15 - 22 august 2012
Conditii de participare:
- oferiti cel putin 3 sfaturi pertinente, parintilor care isi inscriu copiii in clasa I, cu privire la cumparaturile pentru scoala.
- like paginii de Facebook Jurnal de Giulesti
- like & share pe Facebook sau Google+ articolului "Cumparaturi pentru scoala"
La finalul concursului promit sa pun totul pe hartie si sa postez pe site, sunt convinsa ca sunt multi parinti care vor avea nevoie de inspiratie la acest capitol.
P.S. Participantii care nu trimit comentariu sunt exclusi din concurs chiar daca au bifat like & share articol.
Update.
castigatoarea sapunului cu argila albastra si ulei esential de pin este...........
P.S. Participantii care nu trimit comentariu sunt exclusi din concurs chiar daca au bifat like & share articol.
Update.
castigatoarea sapunului cu argila albastra si ulei esential de pin este...........
luni, 13 august 2012
Abc-ul curateniei generale in casa
Saptamana trecuta faceam un apel la iubitii mei cititori, sa punem la punct un plan de actiune pentru o curatenie generala optima.
Spre marea mea bucurie, s-au oferit sfaturi atat de valoroase, incat m-am decis sa pun cap la cap toate informatiile, realizand un fel de abc al celei mai tari curatenii generale, din toate timpurile.
Trebuie sa recunosc ca eu m-am pus pe treaba inainte de a se incheia concursul. Am avut un ajutor inimos, dar treburile grele au ramas in seama mea, motiv pentru care am picat de-a dreptul in pat (slava Domnului, dupa ce am reusit sa termin). Acum sunt in refacere, fac miscari usoare si citesc cu atentie cele de mai jos.
Luati aminte si voi! ;-)
Pentru o mai buna vizibilitate, click aici
Spre marea mea bucurie, s-au oferit sfaturi atat de valoroase, incat m-am decis sa pun cap la cap toate informatiile, realizand un fel de abc al celei mai tari curatenii generale, din toate timpurile.
Trebuie sa recunosc ca eu m-am pus pe treaba inainte de a se incheia concursul. Am avut un ajutor inimos, dar treburile grele au ramas in seama mea, motiv pentru care am picat de-a dreptul in pat (slava Domnului, dupa ce am reusit sa termin). Acum sunt in refacere, fac miscari usoare si citesc cu atentie cele de mai jos.
Luati aminte si voi! ;-)
Pentru o mai buna vizibilitate, click aici
duminică, 12 august 2012
vineri, 10 august 2012
De cine mi-e mie dor
Stand eu asa... treaza... la ore la care altii se intorc pe partea cealalta, incepe sa mi se faca dor de oameni si lucruri din trecutul meu. Nu stiu daca e bine, dar ma apuca niste nostalgii, ganduri care ma dor intr-un mod si placut, si sfasietor. Cerul noptii se aprinde in departare, parca a luat foc la Chiajna, localitatea cea ma apropiata de zona in care ma aflu. Gandurile insa imi zboara muuuult mai departe; si ma aprind mai aprig ca un incendiu de vegetatie uscata.
Mi-e dor, mi-e tare dor de... noi cand eram mici si ne jucam in spatele casei de-a tanti Anica si Greta, fiica ei, vecinele noastre. Cat de mult ne-au marcat acestea din moment ce ne certam care cine sa fie! Mi-e dor de prima zi de scoala. Cat de unica este ea in calendarul amintirilor mele indepartate! Era inca intuneric cand am plecat spre casa bunei mele prietene, Mirela, sa mergem impreuna cu mama la scoala. Habar nu aveam ce inseamna scoala. Copiii, pe atunci, nu erau atat de informati cu privire la ce se intampla in jurul lor. Mergeam si noi undeva, se numea scoala locul ala, iar mama ne tot zice pe drum: "sa mergeti la toaleta, sa nu faceti pipi pe voi".
Mi-e dor de prima iubire, de trairile acelea, mai intense decat viteza vantului cand scoate copacii din radacina. Aveam atata nevoie sa vorbesc cu cineva despre ceea ce simt! Despre orice. Anii primei adolescente mi-au produs cea mai mare dorinta pe care am avut-o vreodata de a vorbi cu cineva. Nu am gasit insa omul caruia sa ii pot spune lucruri atat de pretioase cum erau simtamintele mele la acea data. Lucruri pe care acum nici macar nu mi le mai amintesc, mi se pareau atunci de o importanta cruciala.
Mi-e dor de perioada cand, abia sosita la oras, am observat cu stupoare cata lume iese pe strada in acelasi timp... Ce puhoi de lume e in piata... Ma pierdeam pur si simplu in multime. Si cati baieti frumosi, ingrijiti si implacabili se perindau prin fata mea... La mine in sat, mai toti baietii purtau salopete ramase de la tatii lor, erau murdari din cap pana in picioare si ma priveau intotdeauna lung si gales...
Mi-e dor de prima zi in care am pasit intr-o sala de cinema. Tin minte, am vazut filmul "B.D. la munte si la mare". Atunci am ras si eu prima data pe saturate, zgomotos si cu o bucurie spunandu-mi parca "acum sunt din alta lume.... sunt si eu la oras". Prima zi de liceu.... ce minunatie. Cantecul acela, "Ani de liceu" care tot rasuna in difuzoarele din camin. Informatiile pretioase pe care le aflam in timpul orelor. Legaturile ce se innodau intre noi, colegii... Erau vremuri frumoase si lumea era mai putin versata, nu era plina ochi de cuvinte gretoase si muzici asijderea, de mizerii la tot pasul...
Mi-e dor de toti cei pe care i-am cunoscut cu diferite ocazii la locul in care am muncit aproape 20 de ani. Am petrecut cu ei un anumit timp, apoi au plecat unii in strainatate, altii nu mai sunt in viata... Mi-e dor si, ciudat, as da putin timpul inapoi, sa ii intalnesc pe toti, sa ii salut, apoi sa pot merge linistita la culcare.
Aveti si voi amintiri sau oameni, locuri de care va e vreodata dor?
![]() |
| Foto: mariuscatalineu.wordpress.com |
Mi-e dor, mi-e tare dor de... noi cand eram mici si ne jucam in spatele casei de-a tanti Anica si Greta, fiica ei, vecinele noastre. Cat de mult ne-au marcat acestea din moment ce ne certam care cine sa fie! Mi-e dor de prima zi de scoala. Cat de unica este ea in calendarul amintirilor mele indepartate! Era inca intuneric cand am plecat spre casa bunei mele prietene, Mirela, sa mergem impreuna cu mama la scoala. Habar nu aveam ce inseamna scoala. Copiii, pe atunci, nu erau atat de informati cu privire la ce se intampla in jurul lor. Mergeam si noi undeva, se numea scoala locul ala, iar mama ne tot zice pe drum: "sa mergeti la toaleta, sa nu faceti pipi pe voi".
Mi-e dor de prima iubire, de trairile acelea, mai intense decat viteza vantului cand scoate copacii din radacina. Aveam atata nevoie sa vorbesc cu cineva despre ceea ce simt! Despre orice. Anii primei adolescente mi-au produs cea mai mare dorinta pe care am avut-o vreodata de a vorbi cu cineva. Nu am gasit insa omul caruia sa ii pot spune lucruri atat de pretioase cum erau simtamintele mele la acea data. Lucruri pe care acum nici macar nu mi le mai amintesc, mi se pareau atunci de o importanta cruciala.
Mi-e dor de perioada cand, abia sosita la oras, am observat cu stupoare cata lume iese pe strada in acelasi timp... Ce puhoi de lume e in piata... Ma pierdeam pur si simplu in multime. Si cati baieti frumosi, ingrijiti si implacabili se perindau prin fata mea... La mine in sat, mai toti baietii purtau salopete ramase de la tatii lor, erau murdari din cap pana in picioare si ma priveau intotdeauna lung si gales...
Mi-e dor de prima zi in care am pasit intr-o sala de cinema. Tin minte, am vazut filmul "B.D. la munte si la mare". Atunci am ras si eu prima data pe saturate, zgomotos si cu o bucurie spunandu-mi parca "acum sunt din alta lume.... sunt si eu la oras". Prima zi de liceu.... ce minunatie. Cantecul acela, "Ani de liceu" care tot rasuna in difuzoarele din camin. Informatiile pretioase pe care le aflam in timpul orelor. Legaturile ce se innodau intre noi, colegii... Erau vremuri frumoase si lumea era mai putin versata, nu era plina ochi de cuvinte gretoase si muzici asijderea, de mizerii la tot pasul...
Mi-e dor de toti cei pe care i-am cunoscut cu diferite ocazii la locul in care am muncit aproape 20 de ani. Am petrecut cu ei un anumit timp, apoi au plecat unii in strainatate, altii nu mai sunt in viata... Mi-e dor si, ciudat, as da putin timpul inapoi, sa ii intalnesc pe toti, sa ii salut, apoi sa pot merge linistita la culcare.
Aveti si voi amintiri sau oameni, locuri de care va e vreodata dor?
miercuri, 8 august 2012
Sapunul "Total natural" - vedeta la Kanal D
STIRILE KANAL D
Sursa: STIRILE KANAL D
"Un barbat din Capitala, inginer chimist de profesie, are o formula secreta in baza careia face sapun de casa, numai din ingredinte naturale
Chinuit de alergii sau alte boli de piele, barbatul si familia lui au spus “Stop” in urma cu 15 ani alimentatiei nesanatoase, dar si produselor de ingrijire bazate pe compusi artificiali. A gasit o formula perfecta cu ajutorul careia fabrica sapun 100% natural, pe baza de uleiuri naturale. Chimistul ne-a dezvaluit cateva dintre secretele sale.Toate ingredientele trebuie bine mixate si incalzite la o temperatuta care sa nu depaseasca 40 de grade Celsius. Asta pentru ca uleiurile folosite nu au voie sa-si piarda din proprietatile terapeutice. Dupa incalzire si omogenizare, urmeaza solidificarea amestecului. Dupa ce a devenit suficient de laptos, amestecul se toarna in forme ca de cozonac peste care se presara menta uscata. Apoi, invelite bine in folie protectoare, formele se tin nu mai putin de 24 de ore intr-un loc aerisit, timp in care sapunul incepe sa capete contur. Naturale si frumos mirositoare, sapunurile naturale facute in casa, i-au cucerit atat pe copiii familiei cat si pe toti cei care le vin in vizita."
Exista viata dupa referendum?
Presedintele interimar, Crin Antonescu, iritat de asa zisele atacuri din umbra ale lui Traian Basescu.
Apele politicii din Romania de dupa referendum, departe de a se fi limpezit.O dovedeste degradarea tot mai accentuata a principalelor parghii ce ar fi trebuit cel putin tinute sub control, daca nu setate pe turatie maxima. Ma refer aici la moneda nationala care devine tot mai mica, in ciuda previziunii lui Victor Ponta conform careia o dată cu referendumul criza politică se va încheia.
Urmatoarea pe lista ar fi increderea poporului in instrumentele statului de drept, care se afla intr-un real picaj, apoi scumpirile care se anunta precum si cele care ne-au atacat deja buzunarele .
Crin Antonescu si-a exprimat indignarea, marti seara la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, vis-a-vis de faptul ca mai marii institutiilor statului ar fi presati "de la gard" de Traian Basescu; acesta anuntand cu 24 de ore inainte ceea ce urmeaza sa execute si excuta chiar un organ de stat sau altul.
Socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ. Astazi sunt ceilalti la putere, dar nu observam vreun fel de normalitate. Se pune intrebarea: cine are de castigat de aici? Isi arunca pisica unii altora, in timp ce poporul se uita nedumerit, ametit de atata "uite-o, nu e".
![]() |
| Foto: Antena3.ro |
Apele politicii din Romania de dupa referendum, departe de a se fi limpezit.O dovedeste degradarea tot mai accentuata a principalelor parghii ce ar fi trebuit cel putin tinute sub control, daca nu setate pe turatie maxima. Ma refer aici la moneda nationala care devine tot mai mica, in ciuda previziunii lui Victor Ponta conform careia o dată cu referendumul criza politică se va încheia.
![]() |
| Foto: Mediafax.ro |
Crin Antonescu si-a exprimat indignarea, marti seara la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, vis-a-vis de faptul ca mai marii institutiilor statului ar fi presati "de la gard" de Traian Basescu; acesta anuntand cu 24 de ore inainte ceea ce urmeaza sa execute si excuta chiar un organ de stat sau altul.
![]() |
| Foto: Gandul.info |
joi, 2 august 2012
Dau premii, primesc sfaturi, astept si diaspora, multumesc!
Dragii mei,
Ma bate gandul de cateva zile sa scot la soare saltele, canapele, perne si covoare. Sa strang mobila in mijlocul casei si sa curat in tihna, cum fac batranele cand se apuca sa dea cu var. :-) Mi-e frica doar cand ma gandesc... De unde si cu ce sa incep? Plus ca e asa de cald.... dar trebuie! In curand vine septembrie si vacanta ne va spune un trist la revedere copii, la revedere parinti!
Astazi mi-a poposit o idee pe frunte. Sa va rog sa fiti alaturi de mine in identificarea acelor pasi care sa duca la o curatenie generala de zile mari. Sper din tot sufletul sa ma ajutati cu un sfat sau doua, urmand apoi sa le punem pe toate intr-un ordine cronologica. Nu se stie cand vom mai avea nevoie de ele. :-)
Dupa cum banuiti, voi porni singura in aceasta aventura. Am nevoie doar sa ma pornesc, pentru asta mi-as dori tare mult sa imi impartasiti din experienta voastra. So, acarieni, praf ascuns pe la colturi, pete de pe geamuri, atentieeeeeeeee, vin!!!!!!
Era sa uit, toti cei care vor porni alaturi de mine in aceasta aventura, vor intra intr-un concurs in urma caruia vor castiga un sapun cu ulei esential de grapefruit. Asta, asa... sa va imbie si pe voi la curatenie generala ca acusi vine toamna.
Conditii: participantii sunt rugati
- sa ofere cel putin 3 sfaturi (pasi preliminari) pentru obtinerea unei curatenii generale optime in casa;
- sa distribuie articolul de pe pagina Facebook Jurnal de Giulesti.
Perioada de desfasurare a concursului 3-10 august 2012.
Castigatorul va fi ales prin tragere la sorti (random.org)
Va pup pe nasuc si va astept!
Update. Acest concurs s-a incheiat. Va multumesc si va invit aici sa cunoasteti castigatorul, si aici sa vedeti rezultatele muncii depuse de participanti.
Ma bate gandul de cateva zile sa scot la soare saltele, canapele, perne si covoare. Sa strang mobila in mijlocul casei si sa curat in tihna, cum fac batranele cand se apuca sa dea cu var. :-) Mi-e frica doar cand ma gandesc... De unde si cu ce sa incep? Plus ca e asa de cald.... dar trebuie! In curand vine septembrie si vacanta ne va spune un trist la revedere copii, la revedere parinti!
Astazi mi-a poposit o idee pe frunte. Sa va rog sa fiti alaturi de mine in identificarea acelor pasi care sa duca la o curatenie generala de zile mari. Sper din tot sufletul sa ma ajutati cu un sfat sau doua, urmand apoi sa le punem pe toate intr-un ordine cronologica. Nu se stie cand vom mai avea nevoie de ele. :-)
Dupa cum banuiti, voi porni singura in aceasta aventura. Am nevoie doar sa ma pornesc, pentru asta mi-as dori tare mult sa imi impartasiti din experienta voastra. So, acarieni, praf ascuns pe la colturi, pete de pe geamuri, atentieeeeeeeee, vin!!!!!!
Era sa uit, toti cei care vor porni alaturi de mine in aceasta aventura, vor intra intr-un concurs in urma caruia vor castiga un sapun cu ulei esential de grapefruit. Asta, asa... sa va imbie si pe voi la curatenie generala ca acusi vine toamna.
Conditii: participantii sunt rugati
- sa ofere cel putin 3 sfaturi (pasi preliminari) pentru obtinerea unei curatenii generale optime in casa;
- sa distribuie articolul de pe pagina Facebook Jurnal de Giulesti.
Perioada de desfasurare a concursului 3-10 august 2012.
Castigatorul va fi ales prin tragere la sorti (random.org)
Va pup pe nasuc si va astept!
Update. Acest concurs s-a incheiat. Va multumesc si va invit aici sa cunoasteti castigatorul, si aici sa vedeti rezultatele muncii depuse de participanti.
miercuri, 1 august 2012
Si noi ce facem acum?
![]() |
| Foto: Cotodianul.ro |
Iluzia aceasta optica, incapacitatea ce mi-o produce, de a apuca si pipai realitatea asa cum este ea de dura, ma trimite direct in bratele medicului, spre a-i cere sa-mi testeze reflexele.
E posibil asa ceva? Este boicot, nu este boicot. Il vor romanii pe Dl Basescu, nu il vor romanii pe Dl Basescu. S-au innumarat voturile in urma referendumului, sunt peste 9 milioane, ... nu sunt peste 9 milioane. Este victoria PDL sau este a USL? Depinde pe ce frecventa te afli.
Daca faci greseala sa accesezi opiniile televiziunilor si celorlalte mijloace de informare amintite mai sus, daca nu gandesti cu propria ta materie cenusie, o iei razna si vezi negru in fata ochilor.
Haideti sa ne gandim un pic! Ce urmeaza? Inspre ce ape navigam cu acesti actori insetati de putere aflati pe stramta scena a politicii romanesti? Un alt referendum? De ce? Ca nu au innumarat ei cum trebuie gloata de prosti, plebea ce nu conteaza decat atunci cand e sa ne intrecem in sondaje?
Ne bate vantul prin buzunare, cei mai slabi dintre noi si-au pierdut curajul, oare chiar nu se gaseste UN OM in tara asta care sa ia fraiele puterii si sa o conduca spre iesirea din prapastie? Se pare ca nu, pentru ca multele compromisuri anterioare il vor obliga sa faca la fel. ..."O mana spala pe alta?"... "platim greselile trecutului?"... "este cineva mai sus de noi care dicteaza?".... Care este adevarul? Ca sa nu ajungem totusi toti la doctor. Sau asta e intentia finala?
Unele guri spun ca pleaca din tara, ca asa nu se mai poate. Altele au facut-o deja. Dar noi, noi ce urmeaza sa facem?
----------------------------------
luni, 30 iulie 2012
Sapun natural la etajul 10
Ieri am jucat in deplasare. Mai exact, am "sapunarit " in apartamentul dragei mele surori, Mioara. Mama, mama, ce mirosuri! Cred ca cei din apartamentele vecine au salivat de-a dreptul, la emanatiile uleiului nostru esential de grapefruit.
Maine vom vedea ce a iesit.
Vizitati Jurnal de Giulesti!
Faceti cunostinta cu sapunurile noastre si nu ezitati sa ne contactati daca va preocupa sanatatea si obtinerea efectului de catifea al pielii.
Faceti cunostinta cu sapunurile noastre si nu ezitati sa ne contactati daca va preocupa sanatatea si obtinerea efectului de catifea al pielii.
duminică, 29 iulie 2012
Jurnal de referendum, in Giulesti
![]() |
Scoala Nr.152 Bucuresti
Sectie votare Cartier Giulesti
|
29 iulie 2012. La ora 9 trecute fix ne-am luat copiii in masina si am plecat la vot. Sectia de care apartinem se afla la 5 minute de casa, avem de gand sa trecem si pe la piata. Numai bine, imi spun, voi vorbi cu cetatenii si voi lua pulsul electoratului giulestean, chiar acolo unde il voi intalni. Cand dam sa urcam in masina, o vecina ne intreaba:
- "Unde mergeti, asa de dimineata? La votare?"
- "Da''
- "Riscati, ai?"
- "Nu, nu riscam nimic. Ne manifestam doar in privinta unuia singur. Azi nu alegem intre unii si ceilalti"
- "Asa e"
Nu avem timp sa ne dumirim bine cum e cu riscatul ca, pe la mijlocul drumului ne intalnim cu un prieten de familie. Il interbam daca a votat. - "Nu am pe cine", raspunde. Acum ne e mai clar. Oamenii nici macar nu s-au obosit sa se dumireasca despre ce e vorba. Ce votam, practic, azi, la referendum?!
Update. 29 iulie 2012. Ora 11.30
![]() |
Scoala Nr. 163.
Sectie votare Cartier Giulesti
|
Aurelia ICHIM, 51 ani
Laurentiu George DINU, 27 ani
Radu VASILESCU - membru comisie Sectie votare Cartierul Giulesti
joi, 26 iulie 2012
miercuri, 25 iulie 2012
Draga jurnalule...
Draga jurnalule,
Astazi este o zi de miercuri ca oricare alta. Sunt multe treburi de facut. Dimineata, cand a sunat ceasul la 07,30 ma gandeam sa mai fi stat in pat, doar suntem in vacanta... Totusi mi-am amintit ca trebuie sa imi formez exercitiul de "mama de scolar", inca de pe acum. Am pornit asadar spre gradina ca sa nu ma ademeneasca patul si sa ma trezesc cine stie cand...
Daca e o zi atat de obisnuita, ma intreb ce se intampla oare inauntrul meu, de nu pot sa imi vad linistita de treburi gospodaresti? De ce gandurile imi sar ca niste berbecuti pe tarlaua proaspat cosita? Si toate conduc spre acelasi lucru: intra pe jurnal si pune intrebarea ce te framanta? Iat-o: ce stiti despre terapia prin urina? Da, da, ati citit bine. Prin urina. Nu se poate sa nu fi auzit macar o data despre asa ceva. De aceea, va rog politicos sa imi spuneti voi ce stiti, repet, despre terapia prin urina?
A ajuns la noi o carte "Urina - apa sfanta" de Harald W. Tietze (2004). Evident, initial nu aveam intentia sa o citesc, insa curiozitatea m-a determinat sa o rasfoiesc putin si mi-a captat atentia. Boli grave vindecate. Bolnavi care dau marturii despre miracolul ce le-a adus vindecarea. "Un simplu pahar de urina baut dimineata are ca efect mentinerea starii de sanatate. Oamenii grav bolnavi trebuie sa aplice forme mai puternice de tratament, despre care vom discuta in sectiunile acestei carti." (pag 35).
Astazi este o zi de miercuri ca oricare alta. Sunt multe treburi de facut. Dimineata, cand a sunat ceasul la 07,30 ma gandeam sa mai fi stat in pat, doar suntem in vacanta... Totusi mi-am amintit ca trebuie sa imi formez exercitiul de "mama de scolar", inca de pe acum. Am pornit asadar spre gradina ca sa nu ma ademeneasca patul si sa ma trezesc cine stie cand...
Daca e o zi atat de obisnuita, ma intreb ce se intampla oare inauntrul meu, de nu pot sa imi vad linistita de treburi gospodaresti? De ce gandurile imi sar ca niste berbecuti pe tarlaua proaspat cosita? Si toate conduc spre acelasi lucru: intra pe jurnal si pune intrebarea ce te framanta? Iat-o: ce stiti despre terapia prin urina? Da, da, ati citit bine. Prin urina. Nu se poate sa nu fi auzit macar o data despre asa ceva. De aceea, va rog politicos sa imi spuneti voi ce stiti, repet, despre terapia prin urina?
A ajuns la noi o carte "Urina - apa sfanta" de Harald W. Tietze (2004). Evident, initial nu aveam intentia sa o citesc, insa curiozitatea m-a determinat sa o rasfoiesc putin si mi-a captat atentia. Boli grave vindecate. Bolnavi care dau marturii despre miracolul ce le-a adus vindecarea. "Un simplu pahar de urina baut dimineata are ca efect mentinerea starii de sanatate. Oamenii grav bolnavi trebuie sa aplice forme mai puternice de tratament, despre care vom discuta in sectiunile acestei carti." (pag 35).
Oare cum vine treaba asta? Vom afla!
sâmbătă, 21 iulie 2012
Ganduri de 22 iulie
Familia, caminul, copacul din fata casei, prietenii, florile, albastrul cerului = tot ce imi trebuie. Ce as putea sa imi mai doresc de ziua mea?
Iti multumesc, Doamne, pentru prietenii mei, pentru viata, pentru ca ne-ai dat familii si te ingrijesti de sanatatea noastra! Iti multumesc pentru tot ce planuiesti sa fim sau sa avem! Cu recunostinta, iti multumesc,
Daniela
22 iulie 2012
Update. Este ceva ce imi doresc din toata inima, cu tot sufletul si cu toata puterea.
miercuri, 18 iulie 2012
O veverita frumoasa si multumita
Sa va vand un pont? O fac numai si numai pentru voi. Cu prima ocazie cand va veti uita la emisiunea lui Maruta, ochiti cu atentie veverita blonda. Nu s-o vanati, bre! Sa-i observati luminozitatea tenului. Si frumusetea sufleteasca, desigur, dar ma leg acum de luminozitatea si puritatea tenului ei pentru ca are legatura directa cu Sapunurile "Total natural"
Vizitand Studiourile Mediapro si promovand sapunurile noastre, am ajuns inevitabil in zona platoului Happy Hour. Aici, la machiaj, sapunul cu miere si propolis a facut cateva victime. Le amintesc pe Lacramioara, Steluta, Teodora, Laura si Alina.
Dar sa revin la veverita jucausa. A vrut prima data 2 sapunuri, probabil din curiozitate. Cand am revenit, peste o luna, m-a primit foarte calduros si m-a anuntat fericita ca e foarte multumita de tenul ei. Va dati seama ce mare mi-a fost bucuria. Am inceput sa o urmaresc ori de cate ori apucam sa vad cate ceva din emisiune. I-am dat dreptate. Tenul ei ca oglinda nu poate trece neobservat.
Astazi am revazut-o pentru a 3-a oara. Mi-a spus doar atat. "Tot ce vezi la tenul meu se datoreaza sapunului tau." Ma asteptam sa fie asa, doar stiu cu cata grija a fost aleasa formula, cu cata minutiozitate se respecta regula NATURA in manufacturarea lor. Poate ai facut si ceva schimbari in dieta, zic. "Nu, nu, doar multumita sapunului."
Madalina a ales sapunul cu argila marca "Total Natural" pentru intretinerea pielii ca de matase a fetei. Tu pe care l-ai alege? Vezi intreaga serie, aici.
Vizitand Studiourile Mediapro si promovand sapunurile noastre, am ajuns inevitabil in zona platoului Happy Hour. Aici, la machiaj, sapunul cu miere si propolis a facut cateva victime. Le amintesc pe Lacramioara, Steluta, Teodora, Laura si Alina.
Dar sa revin la veverita jucausa. A vrut prima data 2 sapunuri, probabil din curiozitate. Cand am revenit, peste o luna, m-a primit foarte calduros si m-a anuntat fericita ca e foarte multumita de tenul ei. Va dati seama ce mare mi-a fost bucuria. Am inceput sa o urmaresc ori de cate ori apucam sa vad cate ceva din emisiune. I-am dat dreptate. Tenul ei ca oglinda nu poate trece neobservat.
Astazi am revazut-o pentru a 3-a oara. Mi-a spus doar atat. "Tot ce vezi la tenul meu se datoreaza sapunului tau." Ma asteptam sa fie asa, doar stiu cu cata grija a fost aleasa formula, cu cata minutiozitate se respecta regula NATURA in manufacturarea lor. Poate ai facut si ceva schimbari in dieta, zic. "Nu, nu, doar multumita sapunului."
Madalina a ales sapunul cu argila marca "Total Natural" pentru intretinerea pielii ca de matase a fetei. Tu pe care l-ai alege? Vezi intreaga serie, aici.
marți, 17 iulie 2012
Fericirea...din lume
![]() |
| foto www.desenez.net |
As vrea si eu sa fiu fericita. Poftim ca am spus-o! Pana acum doar m-am gandit la lucrul asta. Sa fiu fericita, sa vad si sa iau totul cu bucurie, sa-mi pictez peretii inimii in roz si doar in roz... Oare cum ar fi? Am fost vreodata cu adevarat fericita?
Raspunsul vine neasteptat de repede: cand eram o copila. Era totul perfect. Nu ma afectau catusi de putin caldura, pantofii de panza vechi, lipsa utilitatilor de oras, trecerea anilor si lista e nesfarsita. Sau era. Si acum e nesfarsita, dar vorbesc de o alta lista. Cea cu nemultumiri si temeri, nesigurante si frustrari.
Cand eram copil, lumea era perfecta. Ii auzeam pe cei mari ca timpul trece ametitor, mie insa nu mi se parea deloc asa. Cei care se imbolnaveau si mureau, erau pentru mine cei care se imbolnavesc si mor. Nici prin cap nu imi trecea ca vom semna si noi sau ai nostri in cartea suferintei.
"Fericirea este opusul materialismului. Este spiritualitate pura si la ea nu ajungi decat prin meditatie profunda si prin dezinteres total fata de lume si viata, si prin renuntare totala. Adica dezinteres si renuntare pot insemna cam acelasi lucru. Dar renuntare explica mai bine... Oricine zice ca este fericit si traieste in lume, habar nu are ce e aceea fericire. Traieste o pseudofericire...." este raspunsul barbatului meu la "cum sa fiu fericita?" Il intreb daca vrea sa mai adauge ceva. Concluzioneaza: "Daca tu crezi ca ar mai fi ceva de spus, inseamna cu na ai inteles nimic".
Ei bine, eu vreau sa fiu fericita traind in lume. Impletind spiritualitatea cu trairile de zi cu zi ale omului de rand. Nu am de gand sa renunt la lume caci m-as dezice de ea, tagaduind-o, in timp ce suntem inseparabile.
Voi aveti o reteta in aces sens? Una din acelea simple si "facubile"? Apreciez cu sinceritate orice raspuns. Va multumesc si va invit sa va analizati "statusul" inimii.
duminică, 15 iulie 2012
miercuri, 11 iulie 2012
Acolo este tara mea
| De vanzare. Tapi rasa Saanen, varsta 1 an si 3 luni, pedigree. Detalii 0761.76.44.00 -Constantin Georgian |
Cu adevarat, vesnicia s-a nascut la sat. Ori de cate ori am ocazia, amintesc in treacat despre frumusetea anilor copilariei mele. Cat de racoroase si vesele erau diminetile cand plecam dupa mama la camp sau cand mergeam impreuna in padure, dupa ciuperci!
Mirosul fanului, zdruncinatul carutei, roua de pe firul de porumb pe care, din greseala, il taiam cu sapa si il ingropam apoi in rand cu ceilalti ca sa nu observe mama... Apa rece savurata la umbra, in timpul pauzei de la pranz, murele, dulceata nucilor crude pe care le serveam ca supliment, mugetul vacilor si behaitul caprelor... Tin mine, aveam vreo 10 ani, eram la culesul cepei. Toata lumea din sat era pe camp. Unii venisera cu intreaga cireada de vite din dotare. Tocmai ma indreptam cu sacul spre a-l deserta in gramada de ceapa. Absorbita de munca si de soare, nu l-am zarit pe Maria-sa berbecul. Imediat cum rastorn sacul, el s-a repezit sa ma ia in coarne. Am tipat asa de tare incat s-a oprit toata lumea din activitate sa strige la saracul berbec. Mama a venit cu o unealta mai-mai sa-l loveasca. Dar el s-a potolit repede, si-a dat seama ca nu sunt de nasul lui.
S-a schimbat mult viata la sat. Lumea nu mai munceste la camp, nu se mai aud tractoarele primavara, apoi seceratorile, fosnetul fara sfarsit al frunzelor ce imbraca stiuletii de porumb. Nu am mai auzit ecourile ascutite ale glasurilor de copii la scaldat. Nu am mai vazut turme de capre pe malurile Boangai, cum ii spun cei batrani unui spatiu denivelat care desparte satul nostru de satul vecin.
Unde au disparut toate acestea? au fost vreodata reale sau am trait intr-o alta dimensiune primii 14 ani din viata mea?
------------------------------------------------------------------------------------------
Imaginile pe care le vedeti mai jos sunt surprinse la 15 minute distanta de zona mea natala, in Judetul Prahova (Comuna Habud). Ele par sa contrazica pararea conform careia nu se mai face agricultura de calitate in Romania. Azi sustinem ca nu mai sunt crescatori de animale domestice iubitori si gospodari ce nu ostenesc muncind.
Noi am cunoscut o familie care cu mic, cu mare, din zori si pana-n seara exista doar pentru a se ingriji de animale, doar pentru a le procura hrana, doar pentru a le metine sanatoase si fericite pe capritele de rasa din ograda lor. Desi detin si porci, vaci, cai, pasari, caini - ingrijitul caprelor ramane principala si indragita lor activitate.
Dupa cum vedeti, iedutii au crescut, au devenit tapi gata de a perpetua aceasta rasa pura de capre, pe cat de frumoasa, pe atat de valoroasa. Si daca ar fi sa luam in calcul doar beneficiile laptelui de capra, atat de apreciat in intreaga lume, ar fi de ajuns; insa acestea vin intotdeauna la pachet cu branzica grasa, untul precum si cu bucuria ce ti-o ofera doar avandu-le in preajma.
| De vanzare. Tapi rasa Saanen, varsta 1 an si 3 luni, pedigree. Detalii 0761.76.44.00 -Constantin Georgian |
| De vanzare. Tapi rasa Saanen, varsta 1 an si 3 luni, pedigree. Detalii 0761.76.44.00 -Constantin Georgian |
| De vanzare. Tapi rasa Saanen, varsta 1 an si 3 luni, pedigree. Detalii 0761.76.44.00 -Constantin Georgian |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)







































